Restructurare post. Ce trebuie sa stii despre concedierile facute in aceasta situatie?

Un avocat specializat in Dreptul Muncii se ocupa de multe probleme care pot aparea la un job. De exemplu, exista situatii in care angajatorii decid sa faca o restructurare de post, adica sa il desfiinteze, fapt care duce la concedierea persoanei sau persoanelor care il ocupa (concediere individuala sau colectiva).

Angajatii care raman fara locul de munca au dreptul sa conteste decizia de concediere in termen de 45 de zile calendaristice de la data in care au aflat vestea (citeste aici ce drepturi ai cand esti concediat). In cazul in care angajatorul decide sa reinfiinteze postul la scurt timp, el poate fi chemat in fata instantei de judecata pentru a-si justifica actiunile.

Atunci cand se decide incetarea contractului de munca pe baza restructurarii postului respectiv, inseamna ca motivele concedierii nu tin de persoana salariatului. In acest caz, dispozitiile art. 65 din Codul Muncii prevad ca „desfiintarea locului de munca ocupat de salariat sa fie efectiva si sa fie bazata pe o cauza reala si serioasa”.

Asadar, un angajator poate incepe procesul de restructurare post doar in anumite circumstante. Acest proces trebuie sa fie anterior concedierii angajatului, iar dupa concediere, postul nu mai trebuie sa apara in organigrama firmei. De asemenea, desfiintarea unui post trebuie sa aiba un caracter obiectiv si sa fie provocata de probleme economice, dezvoltari tehnologice sau de reorganizarea activitatii firmei.

restructurare post

Daca in termen de 45 de zile, angajatul concediat in urma unei restructurari de post nu contesta decizia, dupa finalizarea acestei perioade, angajatorul poate reinfiinta postul. In cazul in care angajatul a contestat decizia de concediere, iar angajatorul a reinfiintat postul, este clar ca desfiintarea acestuia nu a fost efectiva sau ca nu s-a bazat pe o cauza reala.

De asemenea, angajatorul care a luat decizia de restructurare post si de desfacere a contractului de munca a unui salariat ii poate propune acestuia alte posturi vacante in unitate, potrivite pentru pregatirea sa profesionala. Acest lucru nu este, insa, obligatoriu.

In schimb, in cazul concedierilor colective, daca respectivul post este reinfiintat, angajatii care au fost concediati au dreptul sa fie reangajati cu prioritate, fara sa mai dea un examen sau sa fie obligati sa treaca printr-o perioada de proba.

Potrivit art. 68 din Codul muncii, prin concediere colectiva se intelege concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, din motive care nu tin de persoana salariatului, a unui numar de:

– cel putin 10 salariati, in cazul in care angajatorul are intre 20 si 100 de salariati;

– cel putin 10% din salariati, atunci cand angajatorul are intre 100 si 300 de salariati;

– cel putin 30 de salariati, daca angajatorul are cel putin 300 de salariati.

Atunci cand un angajator vrea sa inceapa procesul de concediere colectiva, trebuie sa elaboreze o notificare si sa o trimita concomitent:

– sindicatului sau reprezentantilor salariatilor;

– Inspectoratului teritorial de munca;

– Agentiei teritoriale de ocupare a fortei de munca.

In aceasta notificare, angajatorul trebuie sa precizeze:

  • care este numarul total si categoriile de salariati ai firmei;
  • care au fost motivele care l-au determinat sa ia aceasta hotarare;
  • care este numarul si categoriile de salariati ce vor fi concediati;
  • criteriile pe care le-a luat in calcul atunci cand a decis care va fi ordinea de prioritate a concedierilor;
  • ce masuri are de gand sa adopte ca sa limiteze numarul persoanelor concediate, precum si masurile care au drept scop atenuarea consecintelor concedierii (de ex. compensatiile acordate salariatilor concediati);
  • care este data sau perioada in care vor avea loc concedierile.

Testamentul se poate ataca? Afla raspunsul de la avocati!

Potrivit Codului Civil, “testamentul este actul unilateral, personal si revocabil prin care o persoana, numita testator, dispune, in una dintre formele cerute de lege, pentru timpul cand nu va mai fi in viata”.

Cu alte cuvinte, testamentul reprezinta dorinta pe care a avut-o persoana defuncta de a-si transmite patrimoniul sau doar o parte din el unei persoane. Conform art. 1.035 din Codul Civil, “testamentul contine dispozitii referitoare la patrimoniul succesoral sau la bunurile ce fac parte din acesta, precum si la desemnarea directa sau indirecta a legatarului.”

Totodata, testamentul mai poate sa contina dispozitii referitoare la partaj, revocarea dispozitiilor testamentare anterioare, dezmostenire, sarcini impuse legatarilor sau mostenitorilor legali si alte lucruri care sa aiba loc dupa trecerea in nefiinta a testatorului.

Atentie! Testamentul este valabil doar in cazul in care testatorul a avut discernamant, iar consimtamantul sau nu a fost alterat de vicii.

Deschiderea unei succesiuni determina de multe ori certuri intre mostenitori sau intre cei care considera ca ar trebui sa se numere printre mostenitori. Aceste dispute pot duce la situatii conflictuale pe durata a multor ani de zile sau chiar la litigii.

Unul dintre motivele pentru care apar nemultumiri este faptul ca persoana defuncta nu a specificat foarte clar care ii sunt dorintele. De aceea, pentru a evita aceasta problema, este recomandat ca testamentul sa fie redactat sub supravegherea unui avocat. In acest mod, testamentul va fi clar si concis, fara neclaritati care sa poata duce la dispute.

testamentul se poate ataca

Testamentul se poate ataca?

Exista situatii in care testatorul lasa intregul sau patrimoniu in mainile unei persoane straine, iar membrii familiei se simt neindreptatiti. Acestia pot contesta testamentul, avand dreptul la o cota numita “rezerva succesorala” – partea din patrimoniul defunctului pe care rudele acestuia au dreptul sa o primeasca, impotriva vointei exprimate in testament.

In acest caz, masa succesorala fi impartita in doua:

– cotitatea disponibila – mentionata prin testament;

– rezerva succesorala care va fi primita de catre mostenitorii rezervatari, care pot fi descendentii de orice grad ai defunctului (copiii, nepotii, stranepotii, sotul/sotia si parintii).

Este important de mentionat ca niciun mostenitor rezervatar nu poate fi exclus de la a primi o cota parte din patrimoniul defunctului!

Ce trebuie sa contina un testament?

Este important ca testamentul sa contina datele personale ale celui care il intocmeste, precum si datele personale ale mostenitorului. De asemenea, in testament trebuie specificate si bunurile care vor fi mostenite.

De cate tipuri poate fi testamentul?

1. Testamentul olograf – un act juridic scris in intregime, datat si semnat de catre testator. Inainte sa fie pus in aplicare, testamentul olograf trebuie prezentat unui notar public pentru a fi vizat spre neschimbare.

2. Testamentul autentic – actul autentificat de catre un notar public sau de catre o alta persoana cu autoritate publica. Pentru a-l autentifica, testatorul se poate prezenta cu unul sau 2 martori.

3. Testamentul privilegiat – un act intocmit in situatii speciale, precum:

  • epidemii, razboaie sau alte situatii de acest tip – testamentul se intocmeste in fata unui functionar competent al autoritatii civile locale;
  • intr-o calatorie maritima sau fluviala, la bordul unui vas sub pavilionul Romaniei – testamentul se intocmeste in fata comandantului vasului sau a persoanei care il inlocuieste;
  • testatorul este militar, salariat sau presteaza servicii in cadrul fortelor armate ale tarii si nu poate apela la serviciile unui notar public – testamentul se intocmeste in fata comandantului unitatii militare sau a persoanei care il inlocuieste;
  • testatorul este internat intr-o institutie sanitara in care notarul public nu are acces – testamentul se intocmeste in fata directorului, medicului sef al institutiei respective sau a medicului sef al serviciului. In cazul in care acestia lipsesc, testamentul poate fi redactat in fata medicului de garda.

Important! Testamentul privilegiat trebuie semnat de catre testator, agentul instrumentator si de catre 2 martori.