Dupa un deces, persoanele care au dreptul de optiune succesorala pot imparti bunurile pe care le-a detinut defunctul, conform cu normele legale sau cu testamentul pe care l-a lasat acesta (daca exista).
Este important de stiut ca mostenirea cuprinde nu numai drepturile de care s-a bucurat defunctul, ci si obligatiile acestuia, asa cum este plata unui imprumut la banca. Pentru ca intrebarile legate de acest subiect sunt multe, am decis sa clarificam, in randurile urmatoare, cateva aspecte importante:
De cate tipuri pot fi mostenitorii legali?
Atunci cand defunctul a lasat un testament, este clar cine vor fi mostenitorii si ce cota parte din mostenire va primi fiecare in parte. Lucrurile se schimba in cazul mostenirii legale, existand o anumita ordine impusa prin Codul Civil. Dreptul de optiune succesorala poate fi exercitat pana la al IV-lea grad de rudenie, astfel:
- Clasa I (Descendentii) – Succesorii de gradul I sunt reprezentati de sotul supravietuitor, copiii biologici si copiii infiati in mod legal. In aceasta categorie intra si copiii nenascuti.
- Clasa a II-a (Colateralii si ascendentii privilegiati) – Daca persoana decedata nu a avut urmasi, patrimoniul ei va fi mostenit de catre parinti, frati si surori.
- Clasa a III-a (Ascendentii ordinari) – In aceasta categorie, sunt inclusi bunicii si strabunicii defunctului.
- Clasa a IV-a (Colateralii ordinari) – Aceasta este ultima categorie de mostenitori si include matusile, unchii si verii primari ai persoanei trecute in nefiinta.
Conform legii, mostenitorii cu acelasi grad de rudenie primesc parti egale din mostenire, iar in cazul in care defunctul nu are urmasi, sot / sotie, descendenti sau alte rude, patrimoniul va ajunge in posesia statului.
Cat dureaza o succesiune?
Aceasta este una dintre cele mai frecvente intrebari ale oamenilor cu privire la mostenire. De aceea, trebuie sa stii ca succesiunea se deschide la data decesului, iar in decurs de un an, mostenitorii trebuie sa accepte sau sa refuze mostenirea. Daca o persoana decide sa renunte la bunurile mostenite, aceasta trebuie sa semneze o declaratie de renuntare in fata unui notar public.
Deschiderea succesiunii se poate realiza imediat dupa deces sau mai tarziu, dar atunci cand are loc dupa peste 2 ani de la moartea persoanei in cauza, costurile percepute sunt mai mari. Dezbaterea succesiunii poate fi realizata la notariat, in cazul in care mostenitorii se inteleg asupra cotei parti primite, sau in fata instantei de judecata, atunci cand mostenitorii se simt neindreptatiti sau isi contesta calitatea.
Asadar, durata unei succesiuni depinde de data la care este deschisa, dar si de intelegerea dintre mostenitori. Daca acestia nu se pot pune de acord, atunci tot procesul va dura mai mult timp (citeste mai multe aici).
Ce acte ai nevoie?
Pentru a deschide procedura succesorala, ai nevoie de urmatoarele documente:
- Cerere-tip;
- Certificatul de deces in original;
- Actele de stare civila a mostenitorilor – certificate de nastere, casatorie, divort;
- Actele de identitate ale mostenitorilor;
- Actele de proprietate pentru toate bunurile care intra in succesiune;
- Certificatele de actionar (daca e cazul);
- Talonul si cartea auto (daca e cazul);
- Certificatul de atestare fiscala ANAF de la localitatea/sectorul unde a avut domiciliul defunctul;
- Certificatul de atestare fiscala DITL (Directia de Taxe si Impozite Locale) prin care se atesta daca avea sau nu datorii la bugetul local.
In plus, pentru dezbaterea succesiunii, trebuie sa fie prezenti si doi martori care l-au cunoscut pe defunct. Daca iti doresti sa afli mai multe detalii sau consideri ca ai fost neindreptatit, contacteaza-ne si ne vom asigura ca drepturile tale vor fi respectate!