Categorie: Dreptul Familiei

Ce inseamna autoritate parinteasca: exclusiva, comuna, prin delegare? Explicatiile avocatului

Ce este autoritatea parinteasca? Daca esti parinte, probabil ai auzit termenul acesta si te-ai intrebat ce implica. Autoritatea parinteasca se refera la ansamblul de drepturi si obligatii pe care le au parintii fata de copiii lor minori, asigurand cresterea, educatia si bunastarea acestora. Haideti sa exploram impreuna ce inseamna autoritatea parinteasca exclusiva, comuna si prin delegare, cu explicatiile unui avocat!

Autoritatea parinteasca exclusiva

Definitie

Autoritatea parinteasca exclusiva inseamna ca un singur parinte detine toate drepturile si responsabilitatile legate de copil. Aceasta poate surveni in cazuri de divort sau separare, unde instanta decide ca este in interesul superior al copilului ca doar un parinte sa aiba aceasta autoritate.

Situatii in care se aplica

Aceasta se aplica de obicei in situatii unde:

• Unul dintre parinti este considerat incapabil sa ia decizii in interesul copilului;
• Exista antecedente de violenta sau abuz din partea unui parinte;
• Un parinte este absent sau nu doreste sa participe la cresterea copilului.

Avantaje si dezavantaje

Avantaje:

• Deciziile se iau mai rapid si mai eficient;
• Protectia copilului de influente negative.

Dezavantaje:

• Risc de alienare parinteasca;
• Povara deciziilor cade pe un singur parinte.
ce inseamna autoritate parinteasca

Autoritatea parinteasca comuna

Definitie

Autoritatea parinteasca comuna presupune ca ambii parinti impart drepturile si responsabilitatile fata de copil, indiferent de situatia lor maritala. Acest aranjament este cel mai comun si este preferat de instante, cu exceptia cazurilor in care exista motive serioase sa se acorde autoritatea exclusiva.

Situatii in care se aplica

Se aplica in majoritatea cazurilor de:

• Divort sau separare amiabila;
• Relatii de parteneriat stabile, chiar daca parintii nu sunt casatoriti;
• Cazuri in care ambii parinti doresc si sunt capabili sa isi indeplineasca rolul parental.

Avantaje si dezavantaje

Avantaje:

• Copilul beneficiaza de implicarea ambilor parinti;
• Deciziile importante sunt discutate si luate impreuna, asigurand un echilibru.

Dezavantaje:

• Necesita comunicare si colaborare constanta;
• Posibile conflicte, in caz de neintelegeri.

Autoritatea parinteasca prin delegare

Definitie

Autoritatea parinteasca prin delegare presupune transferul temporar al unor drepturi si responsabilitati catre o alta persoana sau institutie. Aceasta nu inseamna renuntarea la drepturile parintesti, ci doar delegarea lor pentru o perioada determinata.

Situatii in care se aplica

Aceasta poate fi necesara in situatii precum:

• Absenta temporara a parintilor (calatorii, probleme medicale);
• Necesitatea de expertiza specializata in cresterea copilului (de exemplu, in cazul unor probleme de sanatate mintala).

Avantaje si dezavantaje

Avantaje:

• Flexibilitate in situatii de urgenta sau necesitate;
• Asigurarea continuitatii in cresterea si educatia copilului.

Dezavantaje:

• Posibila confuzie pentru copil in ceea ce priveste figura de autoritate;
• Riscul ca parintii sa nu fie la fel de implicati in deciziile importante.

Asadar, fiecare tip de autoritate parinteasca are avantajele si dezavantajele sale. Autoritatea exclusiva permite decizii rapide si protejeaza copilul de influente negative, dar poate duce la alienare fata de parintele absent. Autoritatea comuna asigura echilibru si implicare parentala, dar necesita comunicare constanta intre acestia. Autoritatea prin delegare ofera flexibilitate, dar poate crea confuzie pentru copil.

In concluzie, autoritatea parinteasca este esentiala pentru asigurarea bunastarii copilului si poate fi exercitata in diverse moduri: exclusiv, comun sau prin delegare. Fiecare varianta are avantajele si dezavantajele sale si este important sa fie aleasa in functie de ceea ce este cel mai bine pentru copil. Consultarea unui avocat poate ajuta la clarificarea si luarea celei mai bune decizii in interesul copilului.

Ce este succesiunea? Etapele pe care trebuie sa le parcurgi pentru a intra in posesia mostenirii

Succesiunea reprezinta procesul juridic prin care bunurile, drepturile si obligatiile unei persoane decedate (numita defunct) sunt transferate mostenitorilor sai legali sau testamentari. Acest proces este esential pentru a asigura o distributie echitabila a patrimoniului lasat in urma si pentru a clarifica situatiile juridice legate de proprietatea acestuia.

Ce este succesiunea?

Succesiunea este modalitatea prin care se realizeaza transferul de proprietate asupra bunurilor unei persoane decedate catre mostenitorii sai. Exista doua tipuri principale de succesiune:

• Succesiunea legala - are loc atunci cand persoana decedata nu a lasat un testament. In acest caz, legea stabileste ordinea si cotele de mostenire pentru fiecare dintre mostenitori. Mostenitorii legali sunt in principal rudele defunctului, iar ordinea lor este determinata de gradul de rudenie;
• Succesiunea testamentara - se aplica atunci cand defunctul a lasat un testament in care si-a exprimat vointa cu privire la distributia bunurilor sale. Testamentul poate modifica ordinea de mostenire stabilita de lege si poate include persoane care nu ar fi avut dreptul legal la mostenire.

Ce este succesiunea si care sunt etapele procesului succesoral?

Pentru a intra in posesia mostenirii, este necesar sa parcurgi o serie de etape juridice si administrative. Iata pasii principali ai procesului succesoral:

  1. Deschiderea succesiunii

Primul pas in procesul succesoral este deschiderea succesiunii, care are loc automat la momentul decesului persoanei. In situatia in care toti mostentorii sunt de acord cu modul de impartire a bunurilor si doresc dezbaterea succesiunii, acestia se vor adresa notarului public si vor prezinta documentele necesare, precum certificatul de deces, Anexa nr. 24, actele de stare civila.

  1. Stabilirea calitatii de mostenitor

Pentru a fi recunoscut ca mostenitor, trebuie sa dovedesti calitatea ta de mostenitor legal sau testamentar. Acest lucru se face prin prezentarea unor documente precum:

• certificatul de nastere (pentru a demonstra rudenia);
• certificatul de casatorie (daca esti sotul / sotia defunctului);
• testamentul (daca exista unul).
  1. Inventarierea bunurilor

Notarul public va realiza un inventar al bunurilor si datoriilor defunctului. Aceasta presupune evaluarea si listarea tuturor bunurilor mobile si imobile, precum si a datoriilor si obligatiilor acestuia. Inventarierea este esentiala pentru a stabili masa succesorala care va fi impartita intre mostenitori.

  1. Acceptarea sau renuntarea la mostenire

Mostenitorii au optiunea de a accepta sau de a renunta la mostenire. Acceptarea poate fi:

• expresa - printr-o declaratie scrisa depusa la notarul public;
• tacita - prin acte care implica intentia de a accepta mostenirea (de exemplu, administrarea bunurilor mostenite).

Dreptul de optiune succesorala, respectiv acceptarea sau renuntarea la mostenire, se exercita in termen de 12 luni de la data deschiderii mostenirii, printr-o declaratie facuta in fata notarului public. Daca renunti la mostenire, nu vei avea niciun drept asupra bunurilor si nici nu vei fi responsabil pentru datoriile defunctului.

  1. Partajul succesoral

Partajul succesoral este procesul prin care masa succesorala este impartita intre mostenitori. Daca exista mai multi mostenitori, acestia pot conveni asupra modului de impartire a bunurilor printr-un act de partaj voluntar, care este autentificat de notarul public. In caz de neintelegere, partajul se poate realiza prin intermediul instantei de judecata.

  1. Eliberarea certificatului de mostenitor

Dupa finalizarea inventarului si acceptarea mostenirii, notarul public va elibera certificatul de mostenitor. Acest document oficial atesta drepturile mostenitorilor asupra bunurilor defunctului si este necesar pentru a putea inregistra si transfera legal proprietatile mostenite.

  1. Inregistrarea si transferul proprietatilor

Ultima etapa a procesului succesoral este inregistrarea si transferul proprietatilor mostenite. Mostenitorii trebuie sa depuna certificatul de mostenitor la institutiile competente (de exemplu, cartea funciara pentru bunurile imobile) pentru a actualiza registrele oficiale si a transfera legal proprietatile in numele lor.

Pe scurt, raspunsul la intrebarea „Ce este succesiunea?” este: succesiunea este un proces complex si necesita parcurgerea unor etape clar definite pentru a asigura o distributie corecta si legala a bunurilor defunctului. Este important sa urmezi pasii descrisi mai sus si sa colaborezi indeaproape cu un notar public pentru a evita eventualele probleme juridice si administrative. Prin intelegerea si respectarea acestor etape, poti intra in posesia mostenirii in mod eficient si legal. Cu siguranta vei respecta totodata si dorintele defunctului, fiind protejate drepturile tuturor mostenitorilor.

Vrei sa stii cat costa un avocat? Iata cum se stabileste onorariul!

Multi oameni se intreaba cat costa un avocat, dar la aceasta intrebare nu se poate raspunde precis. De ce? Pentru ca fiecare caz este diferit. Onorariul avocatului cuprinde nu numai consultanta oferita, asistenta si reprezentarea juridica, ci si toate cheltuielile facute in interesul clientului.

Unele cazuri sunt mai simplu de rezolvat, in timp ce altele necesita mai mult timp, efort si documentare. De aceea, onorariul unui avocat se stabileste in functie de mai multe criterii:

  • volumul de munca necesar si timpul alocat pentru acesta;
  • natura, noutatea si dificultatea cazului – daca situatia prin care treci este des intalnita in domeniu, onorariul avocatului va fi mai mic, in comparatie cu cazurile speciale, greu de rezolvat;
  • termenul in care avocatul trebuie sa gaseasca o solutie (constrangerile de timp);
  • avantajele si rezultatele pe care avocatul le-a obtinut pentru client;
  • importanta intereselor in cauza;
  • notorietatea, experienta in domeniu si ramura Dreptului in care s-a specializat avocatul;
  • nevoia colaborarii cu alti specialisti, din cauza complexitatii cazului;
  • situatia financiara a clientului.

Avocatul va lua in calcul aceste criterii si va stabili onorariul in limitele legii si ale statutului profesiei de avocat. Acesta va fi trecut in contractul de asistenta juridica, incheiat inainte ca asistenta sau reprezentarea juridica sa inceapa.

In cazul in care situatia este de asa natura incat necesita oferirea urgenta a acestor servicii juridice si nu mai e timp pentru incheierea unui contract, specialistul ii va aduce clientului in cel mai scurt timp la cunostinta onorariul propus pentru serviciile in cauza. Apoi, daca acesta nu isi va exprima dezacordul cu privire la costuri, se va incheia si contractul de asistenta juridica.

cat costa un avocat

Onorariul unui avocat poate fi de mai multe tipuri:

1. Orar. Acesta este stabilit pe ora de lucru. Asadar, clientul va plati o suma fixa de bani pe fiecare ora de munca a avocatului pentru rezolvarea cazului sau.

2. Fix. Avocatul va percepe o suma fixa pentru serviciile pe care i le ofera clientului.

3. De succes. Acest onorariu poate fi solicitat in completarea unui onorariu fix sau orar, in functie de rezultatul obtinut. Astfel, clientul se bucura la inceput de costuri mai reduse, iar avocatul poate beneficia din plin de rezultat.

4. Format din oricare dintre criteriile prevazute mai sus.

Iata cateva lucruri de retinut:

– daca un prieten de-al tau a dat o anumita suma de bani atunci cand a mers la un avocat, nu inseamna ca tu vei avea aceleasi costuri, deoarece cazul tau poate fi mai simplu sau mai complicat decat al lui;

– atunci cand alegi un avocat, asigura-te ca este specializat in ramura dreptului care te intereseaza;

– consultanta juridica presupune analiza cazului si prezentarea solutiilor;

– nu trebuie sa-ti fie jena sa-l intrebi pe un avocat la ce costuri sa te astepti, deoarece este normal sa stii inca de la inceput care este onorariul sau pentru serviciile de care ai nevoie.

Documenteaza-te bine inainte de a alege un avocat, ca sa fii sigur ca iei cea mai buna decizie. Este important sa beneficiezi de sprijinul unei persoane cu experienta in ramura Dreptului de care ai nevoie, cu care sa empatizezi si care sa se implice 100% in cazul tau (citeste aici cum sa alegi cel mai bun avocat)

Daca iti doresti consultanta, asistenta sau reprezentare juridica, te poti baza pe cabinetul nostru! Aici vei gasi adevarati specialisti in domeniu si te vei bucura de onorarii corecte!

Actul de donatie – lucrurile pe care este important sa le stii!

Actul de donatie este contractul prin care donatorul poate transmite unei alte persoane numita donatar in mod gratuit si irevocabil un bun mobil sau imobil. Prin acest document, donatorul ii ofera donatarului un bun, fara sa ceara nimic in schimb.

Daca tu esti persoana care vrea sa incheie un act de donatie, atunci trebuie sa stii ca acest document se legalizeaza la notariat, iar odata ce l-ai facut, nu te mai poti razgandi, existand totusi cateva exceptii:

  • donatia facuta intre soti poate fi anulata in timpul casatoriei;
  • atunci cand in contract a fost mentionata o clauza pe care donatarul nu a indeplinit-o, actul poate fi revocat;
  • in caz de ingratitudine (donatarul l-a agresat sau a pus in pericol viata donatorului).

In cazul in care vrei sa inchei actul de donatie, dar nu poti ajunge la notariat, pentru ca te afli in alt oras sau alta tara, poti semna o procura notariala pentru ca alta persoana sa te reprezinte.

De asemenea, trebuie sa stii ca va fi necesar sa-l informezi pe donatar cu privire la orice viciu ascuns in legatura cu bunul donat, daca acesta exista.

Acte necesare pentru donatie casa

Vrei sa-i donezi unei persoane casa ta? Iata ce documente va trebui sa prezinti la notariat:

  • actul de identitate;
  • actul de proprietate al apartamentului sau al casei;
  • certificatul fiscal (acest document este eliberat de Administratia Financiara a municipiului sau a sectorul din care face parte imobilul);
  • adeverinta eliberata de asociatia de proprietari care dovedeste faptul ca platile sunt efectuate la zi;
  • actele de cadastru si intabulare;
  • extrasul de carte funciara – este elibertat de notariat si dovedeste modificarea dreptului de proprietate.
act de donatie

In comparatie cu un contract de vanzare-cumparare, taxele notariale pe care va trebui sa le platesti pentru actul de donatie sunt mult mai mici. Acest fapt este valabil in cazul in care decizi sa-i donezi un bun unei rude sau sotului/sotiei. Daca, in schimb, vrei sa semnezi un act de donatie pentru o persoana care nu este din familie, atunci vei plati si impozitul catre stat.

In cazul in care tie urmeaza sa ti se doneze un bun, atunci trebuie sa stii ca va trebui sa ai la tine doar actul de identitate, iar daca nu te poti prezenta la notariat pentru a semna contractul de donatie, poti realiza o procura notariala prin care sa imputernicesti pe alta persoana.

Un alt lucru important de stiut este ca va trebui sa respecti sarcinile stipulate in actul de donatie. Daca donatorul va specifica faptul ca va trebui sa-l ingrijesti pe parcursul vietii lui, va trebui sa faci asta, pentru ca, in caz contrar, iti vei putea pierde dreptul la proprietate. Exista si situatia in care donatorul nu specifica nicio sarcina, asa ca tu, in calitate de donatar, nu vei avea nicio obligatie.

In cazul decesului donatorului, contractul poate fi atacat de catre ceilalti mostenitori legali, daca el nu si-a indeplinit obligatiile fata de acestia. Mostenitorii isi pot revendica drepturile asupra proprietatii in termen de 3 ani de la data decesului (despre succesiune/mostenire poti afla mai multe aici).

Asadar, actul de donatie poate fi o modalitate simpla de transmitere a unui bun, dar in anumite circumstante el poate fi revocat. De aceea, inainte sa iei o decizie, iti recomandam sa iei in calcul toate informatiile pe care ti le-am prezentat.

Totul despre legea adoptiei. Ce trebuie sa stii in cazul in care vrei sa adopti un copil?

Te gandesti sa adopti un copil? Atunci cu siguranta iti doresti sa stii ce spune legea adoptiei, in ce conditii poti face asta si la ce sa te astepti in perioada urmatoare.

Potrivit art. 451, “adoptia este operatiunea juridica prin care se creeaza legatura de filiatie intre adoptator si adoptat, precum si legaturi de rudenie intre adoptat si rudele adoptatorului.” Principiile care se iau in calcul atunci cand vine vorba despre adoptie sunt urmatoarele:

– interesul superior al copilului;

– nevoia de a asigura cresterea si educarea copilului intr-un mediu familial;

– continuitatea cresterii si educarii copilului, tinandu-se cont de etnie, lingvistica, religie si cultura;

– celeritate in indeplinirea oricaror acte referitoare la procedura adoptiei.

Pot fi adoptati atat copiii care nu au dobandit inca capacitatea deplina de exercitiu, cat si persoanele care au dobandit capacitate deplina de exercitiu, daca au fost crescute de catre cel care doreste sa le adopte.

In ceea ce priveste adoptia fratilor, ea poate fi facuta de catre persoane sau familii diferite doar daca acest lucru este in interesul lor superior. Este important de mentinut ca adoptia intre frati, indiferent de sexul acestora, este interzisa.

Ce conditii trebuie sa indeplinesti, daca vrei sa adopti un copil?

Legea adoptiei mentioneaza conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca adoptatorul. In primul rand, acesta trebuie sa fie cu cel putin 18 ani mai in varsta decat adoptatul, dar in anumite circumstante, adoptia poate fi realizata chiar daca diferenta de varsta nu este indeplinita. In orice caz, ea nu trebuie sa fie mai mica de 16 ani.

Tototdata, adoptatorul trebuie sa indeplineasca garantiile morale si conditiile materiale necesare pentru cresterea copilului.

Pentru incheierea unei adoptii, este necesar consimtamantul urmatoarelor persoane:

a) parintii firesti sau, dupa caz, tutorele copilului ai carui parinti firesti sunt decedati, necunoscuti, declarati morti sau disparuti ori pusi sub interdictie;

b) adoptatul care a implinit 10 ani;

c) adoptatorul sau, dupa caz, sotii din familia adoptatoare, in cazul in care acestia adopta impreuna;

d) sotul celui care adopta, cu exceptia cazului in care lipsa discernamantului il pune in imposibilitatea de a-si da consimtamantul.

De retinut! Nu trebuie sa fii neaparat casatorit ca sa poti adopta un copil. Trebuie doar sa obtii atestatul de persoana apta sa adopte.

legea adoptiei

In ce consta evaluarea pentru obtinerea atestatului de adoptie?

Acest proces contine trei etape: o evaluare sociala, o evaluare psihologica si pregatirea pentru asumarea in cunostinta de cauza a rolului de parinte. Intregul proces este realizat de catre o echipa formata dintr-un asistent social si un psiholog. Acest atestat poate fi obtinut in maximum 90 de zile de la depunerea cererii de evaluare.

Ce trebuie sa stii despre incredintarea copilului in vederea adoptiei?

Aceasta este o masura prin care copilul este incredintat familiei adoptatoare pentru o perioada de minimum 3 luni. Astfel, este studiata relatia copilului cu adoptatorul si evolutia sa. In cazul in care in acest interval de timp se constata ca respectivul copil nu s-a adaptat, poate fi propusa prelungirea ei.

Un alt aspect important de stiut este faptul ca atat copilul, cat si adoptatorii beneficiaza de servicii de consiliere si acces la grupurile de suport.

Citeste mai multe informatii despre legea adoptiei aici.

Cine ramane in casa dupa divort? O intrebare care anunta finalul

Un divort poate fi, in functie de fiecare situatie in parte, o simpla formalitate sau, dimpotriva, un proces foarte complex, cu numeroase aspecte care pot fi lamurite doar cu ajutorul unuia sau mai multor avocati specializati in Dreptul familiei.

Factorii care influenteaza durata si complexitatea divortului sunt multipli. Conteaza foarte mult daca in cuplul respectiv exista sau nu unul sau mai multi copii minori. De asemenea, motivul pentru care se realizeaza desfacerea casatoriei este, la randul sau, esential. Astfel, poate fi vorba de divort prin acordul partilor, la cererea unuia dintre soti, despre divort din culpa comuna sau din culpa exclusiva.

Astfel, se pot ivi numeroase probleme si intrebari, precum cea referitoare la persoana care ramane in casa dupa separare.

Ce prevede Codul civil?

Articolul 324 din noul Cod civil se refera la atribuirea beneficiului contractului de inchiriere si stabileste dispozitii comune referitoare la drepturile si obligatiile patrimoniale ale sotilor.

Esentiale in aceasta privinta sunt cele patru alineate ale Articolului 324, cu urmatoarele prevederi referitoare la atribuirea beneficiului contractului de inchiriere:

(1) La desfacerea casatoriei, daca nu este posibila folosirea locuintei de catre ambii soti si acestia nu se inteleg, beneficiul contractului de inchiriere poate fi atribuit unuia dintre soti, tinand seama, in ordine, de interesul superior al copiilor minori, de culpa in desfacerea casatoriei si de posibilitatile locative proprii ale fostilor soti.

(2) Sotul caruia i s-a atribuit beneficiul contractului de inchiriere este dator sa plateasca celuilalt sot o indemnizatie pentru acoperirea cheltuielilor de instalare intr-o alta locuinta, cu exceptia cazului in care divortul a fost pronuntat din culpa exclusiva a acestuia din urma. Daca exista bunuri comune, indemnizatia se poate imputa, la partaj, asupra cotei cuvenite sotului caruia i s-a atribuit beneficiul contractului de inchiriere.

(3) Atribuirea beneficiului contractului de inchiriere se face cu citarea locatorului si produce efecte fata de acesta de la data cand hotararea judecatoreasca a ramas definitiva.

(4) Prevederile alin. (1)-(3) se aplica in mod similar si in cazul in care bunul este proprietatea comuna a celor 2 soti, atribuirea beneficiului locuintei conjugale producand efecte pana la data ramanerii definitive a hotararii de partaj.

cine ramane in casa dupa divort

Cum se realizeaza partajul judiciar, la divort?

Asadar, legea prevede ca folosirea locuintei este decisa in functie de interesele copilului minor (daca acesta exista), de culpa in desfacerea casatoriei si de posibilitatile locative ale fiecarui sot.

Bunurile si proprietatile comune, atat imobile, cat si mobile, sunt atribuite in urma unui proces de partaj. Acesta se poate efectua pe mai multe cai:

• pe cale conventionala, la notarul public sau in cadrul procesului de divort, prin incheierea unei tranzactii, atunci cand coproprietarii se inteleg intre ei;

• prin hotarare judecatoreasca in instanta de judecata, in situatia in care partile nu se inteleg cu privire la modalitatea de impartire a bunului comun.

In ceea ce priveste bunurile care fac obiectul partajului, acestea sunt in principal bunurile mobile si imobile dobandite in timpul casatoriei de catre oricare dintre soti. Acestora li se adauga sumele de bani aflate in conturile bancare curente ale sotilor, sumele de bani imprumutate unor terte persoane, precum si veniturile precum chirii sau amenzi realizate prin folosirea bunurilor comune de catre terte persoane.

Pentru a avea siguranta ca vei primi ceea ce ti se cuvine conform legii in urma divortului, cere consultanta unui avocat specializat in Dreptul familiei!

Testamentul se poate ataca? Afla raspunsul de la avocati!

Potrivit Codului Civil, “testamentul este actul unilateral, personal si revocabil prin care o persoana, numita testator, dispune, in una dintre formele cerute de lege, pentru timpul cand nu va mai fi in viata”.

Cu alte cuvinte, testamentul reprezinta dorinta pe care a avut-o persoana defuncta de a-si transmite patrimoniul sau doar o parte din el unei persoane. Conform art. 1.035 din Codul Civil, “testamentul contine dispozitii referitoare la patrimoniul succesoral sau la bunurile ce fac parte din acesta, precum si la desemnarea directa sau indirecta a legatarului.”

Totodata, testamentul mai poate sa contina dispozitii referitoare la partaj, revocarea dispozitiilor testamentare anterioare, dezmostenire, sarcini impuse legatarilor sau mostenitorilor legali si alte lucruri care sa aiba loc dupa trecerea in nefiinta a testatorului.

Atentie! Testamentul este valabil doar in cazul in care testatorul a avut discernamant, iar consimtamantul sau nu a fost alterat de vicii.

Deschiderea unei succesiuni determina de multe ori certuri intre mostenitori sau intre cei care considera ca ar trebui sa se numere printre mostenitori. Aceste dispute pot duce la situatii conflictuale pe durata a multor ani de zile sau chiar la litigii.

Unul dintre motivele pentru care apar nemultumiri este faptul ca persoana defuncta nu a specificat foarte clar care ii sunt dorintele. De aceea, pentru a evita aceasta problema, este recomandat ca testamentul sa fie redactat sub supravegherea unui avocat. In acest mod, testamentul va fi clar si concis, fara neclaritati care sa poata duce la dispute.

testamentul se poate ataca

Testamentul se poate ataca?

Exista situatii in care testatorul lasa intregul sau patrimoniu in mainile unei persoane straine, iar membrii familiei se simt neindreptatiti. Acestia pot contesta testamentul, avand dreptul la o cota numita “rezerva succesorala” – partea din patrimoniul defunctului pe care rudele acestuia au dreptul sa o primeasca, impotriva vointei exprimate in testament.

In acest caz, masa succesorala fi impartita in doua:

– cotitatea disponibila – mentionata prin testament;

– rezerva succesorala care va fi primita de catre mostenitorii rezervatari, care pot fi descendentii de orice grad ai defunctului (copiii, nepotii, stranepotii, sotul/sotia si parintii).

Este important de mentionat ca niciun mostenitor rezervatar nu poate fi exclus de la a primi o cota parte din patrimoniul defunctului!

Ce trebuie sa contina un testament?

Este important ca testamentul sa contina datele personale ale celui care il intocmeste, precum si datele personale ale mostenitorului. De asemenea, in testament trebuie specificate si bunurile care vor fi mostenite.

De cate tipuri poate fi testamentul?

1. Testamentul olograf – un act juridic scris in intregime, datat si semnat de catre testator. Inainte sa fie pus in aplicare, testamentul olograf trebuie prezentat unui notar public pentru a fi vizat spre neschimbare.

2. Testamentul autentic – actul autentificat de catre un notar public sau de catre o alta persoana cu autoritate publica. Pentru a-l autentifica, testatorul se poate prezenta cu unul sau 2 martori.

3. Testamentul privilegiat – un act intocmit in situatii speciale, precum:

  • epidemii, razboaie sau alte situatii de acest tip – testamentul se intocmeste in fata unui functionar competent al autoritatii civile locale;
  • intr-o calatorie maritima sau fluviala, la bordul unui vas sub pavilionul Romaniei – testamentul se intocmeste in fata comandantului vasului sau a persoanei care il inlocuieste;
  • testatorul este militar, salariat sau presteaza servicii in cadrul fortelor armate ale tarii si nu poate apela la serviciile unui notar public – testamentul se intocmeste in fata comandantului unitatii militare sau a persoanei care il inlocuieste;
  • testatorul este internat intr-o institutie sanitara in care notarul public nu are acces – testamentul se intocmeste in fata directorului, medicului sef al institutiei respective sau a medicului sef al serviciului. In cazul in care acestia lipsesc, testamentul poate fi redactat in fata medicului de garda.

Important! Testamentul privilegiat trebuie semnat de catre testator, agentul instrumentator si de catre 2 martori.

Custodie comuna – drepturi si obligatii. Iata cateva informatii utile in caz de divort

Nu toate casniciile rezista pana la adanci batraneti. In unele situatii, apar probleme care nu mai pot fi rezolvate, asa ca se ajunge la despartirea legala.

Divortul nu este un proces placut, chiar daca ambii parteneri isi doresc acest lucru, iar situatia se poate complica atunci cand la mijloc se afla unul sau mai multi copii. Cei mici au cel mai mult de suferit de pe urma separarii parintilor, motiv pentru care este important sa li se acorde o atentie speciala. Ei trebuie sa stie ca ambii parinti ii iubesc si ca vor avea grija de cresterea si educatia lor.

In trecut, custodia copiilor era acordata automat mamei (custodie unica), iar tatal avea dreptul sa isi viziteze copiii din cand in cand, dar lucrurile s-au schimbat din luna octombrie a anului 2011, moment in care a fost reglementata custodia comuna. De atunci, instanta judecatoreasca inclina spre acordarea custodiei ambilor parinti, cu exceptia anumitor cazuri.

Inainte de a lua o decizie, instanta va lua in calcul interesul superior al copiilor, concluziile raportului de ancheta psihosociala si dorintele parintilor. In cazul in care parintii au un comportament exemplar, nu isi neglijeaza atributiile fata de copii si nu s-au demonstrat cazuri de violenta, vor primi amandoi custodia copiilor.

custodie comuna drepturi si obligatii

Custodie comuna – drepturi si obligatii

In primul rand, trebuie sa stii ca in timpul procesului de divort, instanta va stabili domiciliul copiilor la unul dintre parinti. Pentru a lua aceasta decizie va tine, bineinteles, cont de interesul superior al minorilor.

Parintii care vor locui separat de copiii lor vor avea dreptul de a avea legaturi personale cu acestia si de a petrece timpul alaturi de ei. Dupa ce va hotari custodia comuna, se va stabili si programul de vizitare a parintelui caruia nu i-au fost incredintati minorii. Exista situatia in care copilul se deplaseaza la domiciliul parintelui in weekenduri, in vacante sau in alte zile ale saptamanii si situatia in care parintele se deplaseaza la domiciliul minorului pentru intervale de timp bine stabilite.

In plus, parintele separat are dreptul de a lua parte la cele mai importante decizii cu privire la cresterea si educarea micutilor. Bineinteles, deciziile de zi cu zi sunt luate de catre parintele la care locuiesc copiii, dar hotararile importante trebuie sa fie luate de comun acord.

Asadar, parintele separat are dreptul de a interactiona cu prichindeii sai, dar si de a decide aspectele semnificative cu privire la viata lor. Totodata, el are dreptul de a primi informatii cu privire la situatia scolara si medicala a minorilor si de a-i gazdui pentru anumite perioade de timp.

Obligatia ambilor parinti este sa contribuie la cheltuielile de crestere, educare si pregatire profesionala a copiilor. Ei pot lua o decizie de comun acord in acest sens sau poate decide instanta de judecata care va fi cuantumul pensiei alimentare platite de catre parintele separat de copii, in functie de veniturile acestuia. Parintele respectiv este obligat sa respecte decizia instantei si sa plateasca pensia de intretinere (citeste aici cum se realizeaza calculul).

Este important de mentinut faptul ca neplata pensiei cu rea-credinta este considerata a fi o infractiune (abandon familial) si poate fi pedepsita cu amenda sau inchisoare de la 1 la 3 ani.

Vrei sa afli mai multe despre acest subiect? Contacteaza-ne si iti vom oferi toate informatiile de care ai nevoie in procesul de divort!

Cat dureaza o succesiune si ce acte ai nevoie pentru a solicita deschiderea ei?

Dupa un deces, persoanele care au dreptul de optiune succesorala pot imparti bunurile pe care le-a detinut defunctul, conform cu normele legale sau cu testamentul pe care l-a lasat acesta (daca exista).

Este important de stiut ca mostenirea cuprinde nu numai drepturile de care s-a bucurat defunctul, ci si obligatiile acestuia, asa cum este plata unui imprumut la banca. Pentru ca intrebarile legate de acest subiect sunt multe, am decis sa clarificam, in randurile urmatoare, cateva aspecte importante:

De cate tipuri pot fi mostenitorii legali?

Atunci cand defunctul a lasat un testament, este clar cine vor fi mostenitorii si ce cota parte din mostenire va primi fiecare in parte. Lucrurile se schimba in cazul mostenirii legale, existand o anumita ordine impusa prin Codul Civil. Dreptul de optiune succesorala poate fi exercitat pana la al IV-lea grad de rudenie, astfel:

  • Clasa I (Descendentii) – Succesorii de gradul I sunt reprezentati de sotul supravietuitor, copiii biologici si copiii infiati in mod legal. In aceasta categorie intra si copiii nenascuti.
  • Clasa a II-a (Colateralii si ascendentii privilegiati) – Daca persoana decedata nu a avut urmasi, patrimoniul ei va fi mostenit de catre parinti, frati si surori.
  • Clasa a III-a (Ascendentii ordinari) – In aceasta categorie, sunt inclusi bunicii si strabunicii defunctului.
  • Clasa a IV-a (Colateralii ordinari) – Aceasta este ultima categorie de mostenitori si include matusile, unchii si verii primari ai persoanei trecute in nefiinta.

Conform legii, mostenitorii cu acelasi grad de rudenie primesc parti egale din mostenire, iar in cazul in care defunctul nu are urmasi, sot / sotie, descendenti sau alte rude, patrimoniul va ajunge in posesia statului.

cat dureaza o succesiune

Cat dureaza o succesiune?

Aceasta este una dintre cele mai frecvente intrebari ale oamenilor cu privire la mostenire. De aceea, trebuie sa stii ca succesiunea se deschide la data decesului, iar in decurs de un an, mostenitorii trebuie sa accepte sau sa refuze mostenirea. Daca o persoana decide sa renunte la bunurile mostenite, aceasta trebuie sa semneze o declaratie de renuntare in fata unui notar public.

Deschiderea succesiunii se poate realiza imediat dupa deces sau mai tarziu, dar atunci cand are loc dupa peste 2 ani de la moartea persoanei in cauza, costurile percepute sunt mai mari. Dezbaterea succesiunii poate fi realizata la notariat, in cazul in care mostenitorii se inteleg asupra cotei parti primite, sau in fata instantei de judecata, atunci cand mostenitorii se simt neindreptatiti sau isi contesta calitatea.

Asadar, durata unei succesiuni depinde de data la care este deschisa, dar si de intelegerea dintre mostenitori. Daca acestia nu se pot pune de acord, atunci tot procesul va dura mai mult timp (citeste mai multe aici).

Ce acte ai nevoie?

Pentru a deschide procedura succesorala, ai nevoie de urmatoarele documente:

  • Cerere-tip;
  • Certificatul de deces in original;
  • Actele de stare civila a mostenitorilor – certificate de nastere, casatorie, divort;
  • Actele de identitate ale mostenitorilor;
  • Actele de proprietate pentru toate bunurile care intra in succesiune;
  • Certificatele de actionar (daca e cazul);
  • Talonul si cartea auto (daca e cazul);
  • Certificatul de atestare fiscala ANAF de la localitatea/sectorul unde a avut domiciliul defunctul;
  • Certificatul de atestare fiscala DITL (Directia de Taxe si Impozite Locale) prin care se atesta daca avea sau nu datorii la bugetul local.

In plus, pentru dezbaterea succesiunii, trebuie sa fie prezenti si doi martori care l-au cunoscut pe defunct. Daca iti doresti sa afli mai multe detalii sau consideri ca ai fost neindreptatit, contacteaza-ne si ne vom asigura ca drepturile tale vor fi respectate!

Cum se realizeaza calculul pentru pensia alimentara?

Divortul este un proces greu atat pentru soti, dar, mai ales, pentru copii. Faptul ca parintii divorteaza poate fi un mare soc pentru orice copil, motiv pentru care este important ca adultii sa se desparta in conditii amiabile si sa faca in continuare tot posibilul pentru ca micutului sa nu ii lipseasca nimic.

In urma divortului, se poate stabili custodia comuna sau exclusiva. Daca parintii aleg sa aiba custodie comuna, atunci vor decide impreuna fiecare aspect privitor la copiii minori, insa, daca situatia dintre ei este tensionata si nu se pot pune de acord, va fi stabilita custodia exclusiva de catre instanta de judecata. Se va tine cont de interesul copiilor si de concluziile raportului de ancheta psiho-sociala.

Cine va plati pensia de intretinere?

Ambii parinti trebuie sa se implice in cheltuielile de crestere, educare si pregatire profesionala a copiilor, dar pensia alimentara, numita si pensie de intretinere, o va plati parintele caruia nu ii este incredintat copilul.

In cazul in care acesta nu este angajat, cuantumul pensiei va fi stabilit in functie de salariul minim net pe economie. In acest mod, el va fi nevoit sa contribuie in continuare pentru cresterea si educatia copilului sau.

Calcul pensie alimentara. Cum se realizeaza?

Cuantumul pensiei alimentare se calculeaza in functie de numarul copiilor aflati in intretinere, astfel:

  • ¼ din veniturile lunare – un singur copil;
  • 1/3 din veniturile lunare – doi copii;
  • ½ – 3 sau mai multi copii.

De exemplu, pentru un venit lunar net de 3000 de Lei, pensia de intretinere pentru un singur copil este de 750 de Lei. Este important de precizat ca suma pensiei alimentare este stabilita in asa fel incat sa nu depaseasca jumatate din venitul lunar al persoanei care trebuie sa o plateasca. Pensia alimentara se stabileste conform nivelului maxim prevazut prin lege, insa parintele cu obligatie de plata poate opta si pentru sume mai mari.

calcul pensie alimentara

Cat timp trebuie platita pensia de intretinere?

Parintele este obligat sa participe la cheltuieli pana cand copilul sau implineste varsta majoratului, insa daca acesta isi continua studiile, plata va continua pana la varsta de maximum 26 de ani. Pensia poate fi platita anticipat, periodic sau in transe (citeste aici despre majorarea / diminuarea cuantumului pensiei).

Care pot fi sanctiunile in cazul in care pensia alimentara nu este platita?

Minorii sunt ocrotiti prin lege si au dreptul de a primi o pensie alimentara. In cazul in care aceasta nu este achitata, din rea credinta, consecintele pot fi grave. Neplata pensiei este considerata o infractiune si poate fi pedepsita cu amenda sau inchisoare de la 6 luni pana la 3 ani, in functie de fiecare caz in parte.

Bineinteles, pentru ca aceasta fapta sa fie sanctionata, parintele care detine custodia trebuie sa formuleze o plangere. Este considerata rea credinta atunci cand cel care s-a sustras de la datoriile parintesti putea sa realizeze sau a realizat anumite venituri in perioada neachitarii pensiei, dar a decis sa nu-si respecte obligatiile stabilite prin lege.

Acum ca ai aflat cum se realizeaza calculul pentru pensia alimentara, te asteptam la cabinetul nostru pentru a beneficia de asistenta si reprezentare juridica in timpul procesului de divort. Un avocat specializat in Dreptul Familiei va prelua cazul tau si te va ajuta sa iei cele mai bune decizii, atat pentru tine, cat si pentru copilul tau!