Avocat pentru partaj succesoral - mosteniri dupa deces in Iasi

Mostenirea, numita si succesiune, reprezinta transmiterea patrimoniului persoanei decedate catre mostenitorii sai. Dreptul la mostenire il detine o persoana care indeplineste urmatoarele conditii: are capacitate succesorala (exista la momentul deschiderii procesului), nu este nedemna de a mosteni si are vocatie la mostenire (nu este inlaturata de la mostenire de un alt succesibil).

Tipuri de mosteniri:

1. Mostenire legala - are loc atunci cand persoana decedata nu a lasat un testament. In acest caz, legea stabileste ordinea si cotele de mostenire pentru fiecare dintre mostenitori. Mostenitorii legali sunt in principal rudele defunctului, iar ordinea lor este determinata de gradul de rudenie;
2. Mostenire testamentara - se aplica atunci cand defunctul a lasat un testament in care si-a exprimat vointa cu privire la distributia bunurilor sale. Testamentul poate modifica ordinea de mostenire stabilita de lege si poate include persoane care nu ar fi avut dreptul legal la mostenire.

Este important de stiut ca mostenirea cuprinde nu numai drepturile de care s-a bucurat defunctul, ci si obligatiile acestuia, asa cum este plata unui imprumut la banca.

De cate tipuri pot fi mostenitorii legali?

Atunci cand defunctul a lasat un testament, este clar cine vor fi mostenitorii si ce cota parte din mostenire va primi fiecare in parte. Lucrurile se schimba in cazul mostenirii legale, existand o anumita ordine impusa prin Codul Civil. Dreptul de optiune succesorala poate fi exercitat pana la al IV-lea grad de rudenie, astfel:

• Clasa I (Descendentii) – Succesorii de gradul I sunt reprezentati de sotul supravietuitor, copiii biologici si copiii infiati in mod legal. In aceasta categorie intra si copiii nenascuti.
• Clasa a II-a (Colateralii si ascendentii privilegiati) – Daca persoana decedata nu a avut urmasi, patrimoniul ei va fi mostenit de catre parinti, frati si surori.
• Clasa a III-a (Ascendentii ordinari) – In aceasta categorie, sunt inclusi bunicii si strabunicii defunctului.
• Clasa a IV-a (Colateralii ordinari) – Aceasta este ultima categorie de mostenitori si include matusile, unchii si verii primari ai persoanei trecute in nefiinta.

Conform legii, mostenitorii cu acelasi grad de rudenie primesc parti egale din mostenire, iar in cazul in care defunctul nu are urmasi, sot / sotie, descendenti sau alte rude, patrimoniul va ajunge in posesia statului.

Care sunt etapele procesului succesoral?

1. Deschiderea succesiunii

Primul pas in procesul succesoral este deschiderea succesiunii, care are loc automat la momentul decesului persoanei. In situatia in care toti mostentorii sunt de acord cu modul de impartire a bunurilor si doresc dezbaterea succesiunii, acestia se vor adresa notarului public si vor prezinta documentele necesare, precum certificatul de deces, Anexa nr. 24, actele de stare civila.

2. Stabilirea calitatii de mostenitor

Pentru a fi recunoscut ca mostenitor, trebuie sa dovedesti calitatea ta de mostenitor legal sau testamentar. Acest lucru se face prin prezentarea unor documente precum:

• certificatul de nastere (pentru a demonstra rudenia);
• certificatul de casatorie (daca esti sotul / sotia defunctului);
• testamentul (daca exista unul).

3. Inventarierea bunurilor

Notarul public va realiza un inventar al bunurilor si datoriilor defunctului. Aceasta presupune evaluarea si listarea tuturor bunurilor mobile si imobile, precum si a datoriilor si obligatiilor acestuia. Inventarierea este esentiala pentru a stabili masa succesorala care va fi impartita intre mostenitori.

4. Acceptarea sau renuntarea la mostenire

Mostenitorii au optiunea de a accepta sau de a renunta la mostenire. Acceptarea poate fi:

• expresa - printr-o declaratie scrisa depusa la notarul public;
• tacita - prin acte care implica intentia de a accepta mostenirea (de exemplu, administrarea bunurilor mostenite).

Dreptul de optiune succesorala, respectiv acceptarea sau renuntarea la mostenire, se exercita in termen de 12 luni de la data deschiderii mostenirii, printr-o declaratie facuta in fata notarului public. Daca renunti la mostenire, nu vei avea niciun drept asupra bunurilor si nici nu vei fi responsabil pentru datoriile defunctului.

5. Partajul succesoral

Partajul succesoral este procesul prin care masa succesorala este impartita intre mostenitori. Daca exista mai multi mostenitori, acestia pot conveni asupra modului de impartire a bunurilor printr-un act de partaj voluntar, care este autentificat de notarul public. In caz de neintelegere, partajul se poate realiza prin intermediul instantei de judecata.

6. Eliberarea certificatului de mostenitor

Dupa finalizarea inventarului si acceptarea mostenirii, notarul public va elibera certificatul de mostenitor. Acest document oficial atesta drepturile mostenitorilor asupra bunurilor defunctului si este necesar pentru a putea inregistra si transfera legal proprietatile mostenite.

7. Inregistrarea si transferul proprietatilor

Ultima etapa a procesului succesoral este inregistrarea si transferul proprietatilor mostenite. Mostenitorii trebuie sa depuna certificatul de mostenitor la institutiile competente (de exemplu, cartea funciara pentru bunurile imobile) pentru a actualiza registrele oficiale si a transfera legal proprietatile in numele lor.

Cum se desfasoara?

Succesiunea se deschide la data decesului persoanei care lasa mostenirea. In termen de un an, potrivit noului Cod Civil, mostenitorii cu vocatie la succesiune trebuie sa isi exercite dreptul de optiune succesorala, ceea ce inseamna ca trebuie fie sa accepte, fie sa renunte la proces.

Acceptarea succesiunii poate fi voluntara sau fortata. Cea voluntara poate, la randul ei, sa fie expresa, in acest caz mostenitorul isi insuseste titlul de erede printr-un act autentic sau sub semnatura privata sau tacita, cand eredele face un act pe care nu ar putea sa il faca decat in calitatea lui de mostenitor. Acceptarea fortata presupune acea fapta a mostenitorului de a ascunde un bun succesoral, fara stirea comostenitorilor pentru a si-l insusi.

Renuntarea la succesiune, pe de alta parte, nu poate fi decat tacita, aceasta fiind expresa si chiar solemna, intrucat renuntarea trebuie sa fie facuta in fata unui notar public sub forma unei declaratii de renuntare.

Cand se pierde dreptul la mostenire?

Ca o exceptie la renuntarea in mod expres, este prezumat, pana la proba contrara, ca a renuntat la mostenire persoana care, desi cunostea deschiderea mostenirii si calitatea sa de succesibil, nu si-a exercitat dreptul la optiune succesorala, prin acceptarea mostenirii sau renuntarea expresa la mostenire in termenul de un an.

Dezbatare succesiune

Mostenirea se poate deschide atat pe cale notariala, cat si pe cale judecatoreasca, imediat dupa deces sau mai tarziu, dar atunci cand are loc dupa peste 2 ani de la moartea persoanei in cauza, costurile percepute sunt mai mari. La notariat se dezbat doar succesiunile asupra carora mostenitorii se inteleg si stabilesc partajarea bunurilor succesorale de comun acord.

Daca mostenitorii nu se inteleg asupra impartirii bunurilor sau isi contesta calitatea, notarul va constata acest aspect printr-o incheiere, iar mostenirea se va solutiona pe cale judecatoreasca. In fata instantei de judecata, partile care ajung la o intelegere pot incheia o tranzactie.

Se poate face o succesiune fara toti mostenitorii?

In situatiile de dezbatere a succesiunii in lipsa unui mostenitor, procedura se poate realiza doar in fata instantei de judecata.

Acte necesare succesiune:

1. cerere-tip;
2. incheiere de la notar privind verificarea evidentelor succesorale;
3. certificatul de deces al defunctului in original;
4. acte de identitate si actele de stare civila ale mostenitorilor (certificate de nastere, casatorie, divort);
5. acte de proprietate ale bunurilor imobile si mobile ce fac parte din masa succesorală, precum si certificate de atestare fiscala ANAF si DITL (Directia de Taxe si Impozite Locale), dovada platii impozitelor si alte documente, in functie de particularitătile fiecarei spete.

In plus, pentru dezbaterea succesiunii, trebuie sa fie prezenti si doi martori care l-au cunoscut pe defunct.

Ofer consultanta si reprezentare juridica bazate pe o experienta de peste 10 ani (membru al Baroului Iasi din 2013) si un portofoliu de peste 2.000 de cauze gestionate.